Criza economică din România, ce urmează pentru veniturile românilor. Care este cea mai afectată categorie de posibila recesiune
Creșterea economică a României a încetinit considerabil în trimestrul al doilea al anului 2024, ridicând întrebări despre viitorul economic al țării și despre impactul acestei situații asupra veniturilor românilor. Deși țara evită recesiunea tehnică, cu o creștere economică de doar 0,1% față de trimestrul precedent și de 0,7% în prima jumătate a anului, economia este evident afectată, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.
Factorii care frânează creșterea economică
Economistul Andrei Caramitru a identificat mai multe cauze care au contribuit la încetinirea creșterii economice a României. În opinia sa, deși consumul intern rămâne relativ stabil și chiar accelerează ușor, alte sectoare economice importante sunt afectate de diverse probleme structurale. De exemplu, sectorul construcțiilor private suferă din cauza dobânzilor mari, care reduc accesul la creditele imobiliare și de construcție. În același timp, sectorul IT, odinioară un motor de creștere economică, se confruntă cu dificultăți din cauza reducerii bugetelor în vestul Europei și a impactului noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care elimină locuri de muncă pentru programatorii juniori.
Industria românească este și ea sub presiune, afectată de declinul generalizat din vestul Europei, în special din Germania, și de costurile ridicate ale energiei, determinate de liberalizarea pieței. Aceste aspecte au frânat considerabil creșterea economică, care rămâne sub așteptările inițiale, chiar dacă România stă mai bine decât alte țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Polonia, dar sub nivelul statelor mediteraneene, care beneficiază de avantaje precum turismul și energia regenerabilă.
Ce categorie este cea mai afectată de posibila recesiune
Într-un context economic atât de volatil, veniturile românilor riscă să fie afectate, în special în sectoarele care se confruntă cu probleme majore. Construcțiile și sectorul IT par a fi cele mai vulnerabile, iar cei care lucrează în aceste domenii ar putea resimți cel mai puternic impactul încetinirii economice. În sectorul construcțiilor, dobânzile ridicate și accesul dificil la credite vor reduce numărul de proiecte noi, ceea ce va duce inevitabil la o scădere a cererii de forță de muncă și, implicit, la stagnarea sau chiar scăderea veniturilor pentru cei care lucrează în acest domeniu.
Pe de altă parte, sectorul IT, deși continuă să fie unul dintre cele mai bine plătite din România, se confruntă cu o reducere a cererii pentru anumite tipuri de servicii, în special din cauza reducerii bugetelor companiilor occidentale și a impactului AI. Programatorii juniori și cei cu mai puțină experiență ar putea fi cei mai afectați, deoarece sunt primii vizați de măsurile de reducere a costurilor.
În același timp, românii care lucrează în industrie, mai ales în sectoarele legate de exporturi, ar putea vedea o scădere a veniturilor dacă declinul economic din Germania și din alte state vest-europene continuă să afecteze cererea pentru produsele românești.
Perspectivele economice și ce urmează pentru veniturile românilor
Deși Banca Națională a României a început deja să reducă ușor dobânzile, efectele pozitive ale acestei măsuri ar putea fi contracarate de creșterea iminentă a taxelor și de posibila reducere a investițiilor publice în 2025. Aceste schimbări ar putea avea un impact direct asupra consumului și investițiilor, contribuind la o stare de incertitudine economică.
Cu toate acestea, Andrei Caramitru rămâne optimist în ceea ce privește viitorul pe termen lung al României. El subliniază că, deși situația actuală este dificilă, România are potențialul de a convergenta cu economiile din vestul Europei, dacă reușește să mențină un curs stabil al monedei și să controleze inflația. Astfel, deși veniturile românilor ar putea suferi pe termen scurt, există speranțe pentru o redresare economică pe termen lung, cu condiția ca politicile economice să fie bine gestionate.
În acest context, este esențial ca românii să fie pregătiți pentru eventualele provocări economice care ar putea apărea în următorii ani, mai ales în sectoarele cele mai vulnerabile, conform Adevărul.ro.